Datornici în România: ANPC oferă insolvență personală, legea UE a creditului întârzie

Directiva europeană 2023/2225 trebuia transpusă în România până la 20 noiembrie 2025, dar legea românească încă nu a fost adoptată – Comisia Europeană a deschis deja o procedură de infringement. Până atunci, românii îndatorați pot cere gratuit consultanță la ANPC, prin procedura insolvenței persoanelor fizice.

În Germania intră în vigoare la 20 noiembrie 2026 o nouă lege privind accesul la consilierea pentru datornici, bazată pe o directivă europeană. România trebuia să transpună aceeași directivă UE până la 20 noiembrie 2025, dar nu a făcut-o încă, iar Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement. Până la intrarea în vigoare a noilor reguli, românii aflați în dificultate financiară au totuși acces gratuit la consultanță prin procedura insolvenței persoanelor fizice, administrată de ANPC.

Legea germană, pe scurt

În Germania, de la 20 noiembrie 2026 se aplică Legea serviciilor de consiliere pentru datornici (Schuldnerberatungsdienstegesetz, SchuBerDG), o lege federală germană care reglementează accesul la consiliere independentă pentru persoanele care nu își mai pot plăti obligațiile financiare. Legea nu garantează gratuitatea totală a consilierii: centrele pot percepe un onorariu, dacă acesta nu reprezintă o povară disproporționată și nu urmărește obținerea de profit, și trebuie să informeze consumatorul în prealabil despre costuri. Legea germană transpune, la rândul ei, directiva europeană 2023/2225 privind contractele de credit pentru consumatori.

De ce întârzie România transpunerea directivei UE

Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului privind contractele de credit pentru consumatori trebuia transpusă de toate statele membre, inclusiv România, până la 20 noiembrie 2025, cu aplicare din 20 noiembrie 2026. România a transpus deja, prin Legea nr. 243/2024, intrată în vigoare la 11 noiembrie 2024, plafonarea dobânzilor la creditele de consum prevăzută de directivă. Partea referitoare la comisioane, publicitate, informarea precontractuală și sprijinul pentru debitorii aflați în dificultate se află însă încă sub forma unui proiect de ordonanță de urgență, elaborat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului împreună cu ANPC.

La 30 ianuarie 2026, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere către 23 de state membre, inclusiv România, pentru netranspunerea completă a directivei 2023/2225. România avea la dispoziție două luni pentru a răspunde și a notifica transpunerea completă; dacă explicațiile nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate emite un aviz motivat, pasul următor într-o procedură de infringement. România a primit în aceeași zi o scrisoare similară și pentru directiva 2023/2673 privind contractele de servicii financiare la distanță, cu termen de transpunere 19 decembrie 2025. La 29 octombrie 2026, proiectul de ordonanță de urgență privind creditele de consum nu fusese încă adoptat de Guvern.

Proiectul prevede, printre altele, plafonarea comisioanelor la sume fixe în funcție de valoarea creditului, interzicerea publicității înșelătoare sau care încurajează îndatorarea iresponsabilă, eliminarea bifelor presetate pentru servicii suplimentare și obligația creditorilor de a propune soluții de restructurare rezonabile înainte de executarea silită a consumatorilor aflați în dificultate financiară.

Ce oferă deja ANPC românilor îndatorați

Independent de stadiul transpunerii directivei europene, România are deja, din 2015, un mecanism legal de sprijin pentru persoanele fizice supraîndatorate: procedura insolvenței persoanelor fizice, administrată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) prin Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice. Spre deosebire de legea germană, legea românească nu vizează consilieri private, ci un organism public: comisiile de insolvență de la nivel central și teritorial, formate din reprezentanți ai ANPC și ai ministerelor Finanțelor, Justiției și Muncii.

ANPC oferă consultanță gratuită celor care au acumulat datorii și nu mai pot face față ratelor, pentru a stabili procedura potrivită. Potrivit declarațiilor publice ale șefului Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, Mihai Silviu Stejar, din aprilie 2024, numărul cererilor de insolvență personală a crescut semnificativ față de anii anteriori: de la 23 de cereri în 2018, anul intrării în vigoare a legii, la 135 de cereri în 2023, iar în primele luni ale lui 2024 numărul era deja pe jumătate din totalul anului precedent. În peste 80% dintre cazurile din București, potrivit acelorași declarații, debitorii optează pentru planul de rambursare și își achită integral datoriile, pentru a-și proteja bunurile de executarea silită.

Pragul de datorii și cele trei proceduri din Legea 151/2015

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice prevede că o persoană poate cere insolvența dacă are domiciliul, reședința sau reședința obișnuită în România de cel puțin 6 luni, se află în stare de insolvență (nu are bani să își plătească datoriile, prezumție care intervine după 90 de zile de întârziere) și nu are perspective rezonabile de a-și achita obligațiile în următoarele 12 luni. Suma totală a datoriilor scadente trebuie să fie de cel puțin 15 salarii minime brute pe economie – pragul pe care ANPC a propus, printr-un proiect publicat în ianuarie 2026, să îl reducă la 10 salarii minime, pentru a include mai mulți debitori pe măsură ce salariul minim a crescut.

Legea prevede trei proceduri: planul de rambursare a datoriilor, negociat cu creditorii prin comisia de insolvență, pe o perioadă de maximum 5 ani, cu o posibilă prelungire de 12 luni; lichidarea judiciară a bunurilor, pentru debitorii a căror situație financiară este iremediabil compromisă; și procedura simplificată, pentru cazurile care îndeplinesc condiții specifice. Pe durata procedurilor, executarea silită asupra bunurilor și veniturilor este suspendată, iar dobânzile și penalitățile încetează să mai curgă.

Aceste puncte nu înlocuiesc o consultanță individuală la ANPC sau la un avocat, dar oferă o primă orientare înainte de a depune o cerere.

Ce ar urma să se schimbe odată cu noua ordonanță

Pe lângă proiectul de ordonanță care transpune directiva 2023/2225 pentru creditele noi, ANPC a publicat în ianuarie 2026 și un proiect separat de modificare a Legii 151/2015, aflat încă în dezbatere publică. Pe lângă reducerea pragului de datorii, proiectul propune ca locuința unică a familiei să devină insesizabilă dacă nu depășește standardele minime de suprafață din Legea locuinței, eliminarea executorilor judecătorești din rolul de administrator al procedurii, pentru a evita conflictele de interese, și obligația creditorilor de a-i informa pe debitori despre procedura de insolvență după 90 de zile de întârziere la plată, cu datele de contact ale ANPC. Niciuna dintre aceste modificări nu era adoptată la 8 noiembrie 2026.

Surse și dată

• Bundesministerium der Justiz (Germania): Schuldnerberatungsdienstegesetz (SchuBerDG), promulgată la 12 octombrie 2026 (în germană).
• Uniunea Europeană: Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului privind contractele de credit pentru consumatori, EUR-Lex, versiune în limba română.
• Comisia Europeană: procedură de infringement împotriva României pentru netranspunerea directivei 2023/2225, anunțată la 30 ianuarie 2026 – relatare Profit.ro, 30 ianuarie 2026.
• Legea nr. 243/2024, legislatie.just.ro, transpunerea plafonării dobânzilor din directiva 2023/2225.
• Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, legislatie.just.ro.
• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC): Expunere de motive – propuneri de modificare a Legii 151/2015, ianuarie 2026.
• Declarații ale lui Mihai Silviu Stejar, șeful Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC – relatare Profit.ro, 9 aprilie 2024, pe baza unei dezbateri Financial Intelligence.
• Status proiect ordonanță de urgență privind creditele de consum, la 29 octombrie 2026: Financer.ro.

Data cercetării și a datelor: 8 noiembrie 2026. Afirmațiile despre Germania se referă la legea federală germană și la datele de intrare în vigoare menționate în textul legii; afirmațiile despre România se referă la stadiul legislativ constatat la 29 octombrie 2026 și la Legea 151/2015 în vigoare la data redactării.

Notă de transparență: la documentarea, structurarea și redactarea acestui articol au fost folosite instrumente asistate de IA. Sursele utilizate sunt indicate în articol. Publicarea are loc numai după aprobarea editorială manuală. Ediție națională bazată pe un articol de pe Tendințe în Rețea, documentată pentru România.