Crimă organizată, grupări infracționale – Poliția italiană începe încet să se ocupe de criminalitatea organizată de tip „rip deal”. Potrivit estimărilor, grupări infracționale internaționale conduse din Italia au obținut prin rip deal-uri, în ultimii 30 de ani, sute de milioane de euro – mai ales în Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și în multe alte țări. Încă din 2003, Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania (Bundeskriminalamt, BKA) avertiza, în al său „Raport anual privind criminalitatea economică 2002” (Jahresbericht Wirtschaftskriminalität 2002, pag. 158 și urm.) asupra acestui tip de activitate mafiotă și a înființat o echipă specială de anchetă. De atunci însă, în Germania, Austria, Elveția și în multe alte țări europene au mai fost comise mii de rip deal-uri, cu urmări adesea traumatizante și ruinătoare pentru victime. Acum, cel puțin în Italia, lucrurile încep să se miște.
Poliția italiană a arestat la Milano chiar doi „regi” ai rip deal-ului: pe Nenad Jovanovic și pe germano-românul Dzani Di Giammarco. Jovanovic ar fi căutat la nivel internațional din 2007, dar nu a fost niciodată extrădat. Potrivit unor relatări din presă, el ar fi fost deja arestat temporar în 2017 sau 2018, deoarece fusese, printre altele, creierul furtului unor opere de artă în valoare de 26 de milioane de euro, pe care le-a luat de la membri ai comunității evreiești din Milano.
Ulterior însă, se pare că a fost din nou pus în libertate – posibil în cadrul unei înțelegeri privind returnarea operelor lui Rubens și Renoir. Mandatul de arestare fusese emis la acea vreme de judecătoarea milaneză dr. Silvia Pansini de la competentul Tribunale di Monza (Tribunalul din Monza), adică competenta instanță pentru zona Milano în acel dosar. Acum, pe lângă noua arestare, pare să fi fost dispusă și confiscarea unor bunuri de milioane de euro ale lui Jovanovic – au relatat mai multe publicații italiene.
Rip deal-urile au devenit celebre la nivel internațional pentru că fondatorul și starul de internet al concernului german de internet UNISTER (Ab-in-den-urlaub.de, Fluege.de, Reisen.de, Travel24.com AG; la apogeu 2.000 de angajați și 2 miliarde de euro cifră de afaceri intermediată din călătorii), Thomas Wagner, a fost înșelat în 2016 la Veneția de o bandă de rip deal cu 1,5 milioane de euro (Netz-trends a relatat). Fapta a fost pusă la cale în Germania, cu trasee de la Leipzig prin Saxonia Inferioară până în Renania de Nord-Westfalia. Autorii din crima organizată au operat sub numele fals „Levy Vass”. Până acum, în acest caz, doar escrocul din domeniul intermedierii de credite Wilfried Schwätter a fost condamnat de Tribunalul Regional Leipzig (Landgericht Leipzig) la aproape patru ani de închisoare.
După rip deal-ul împotriva lui Wagner, acesta s-a prăbușit, la doar 38 de ani, împreună cu trei însoțitori de zbor, între care un cofondator Unister (Oliver Schilling), cu un avion privat deasupra Sloveniei. Împrejurările sunt până astăzi neclare. La scurt timp după aceea, compania a fost dusă în insolvență de asociații rămași în viață. O mare parte a segmentului de turism UNISTER a trebuit să fie vândută la preț de nimic – se vorbește de 80 de milioane de euro. Urmele rip deal-ului împotriva lui Thomas Wagner duc și la Milano. Parchetul General din Dresda (Generalstaatsanwaltschaft Dresden) nu a avut până acum un succes deosebit în ancheta pentru identificarea autorului principal.
Nicio mirare: Parchetul General al Saxoniei (Generalstaatsanwaltschaft Sachsen) a trecut cazul, în patru ani, la patru procurori unul după altul. În prezent, de caz s-ar ocupa „șefa de grup” (Gruppenleiterin) Ute Schmerler-Kreuzer în persoană. Primul procuror desemnat, dr. Dirk Reuter de la controversata Unitate Integrată de Anchetă a Saxoniei (Integrierte Ermittlungseinheit Sachsen, INES) a fost retras și lucrează acum, în poziție de coordonare, pentru Ministerul Justiției din Saxonia la proiectul „dosarului electronic (E-Akte)”.
Prin rip deal se înțelege o fraudă cu plată în avans: victimele sunt atrase în străinătate și, de regulă, li se promite că marfa le va fi cumpărată cu un adaos de circa 20%.
Când sunt obținute prin înșelăciune bitcoini în valoare de 100.000 de euro, când imobile
Când e vorba de imobile, când sunt obținuți prin înșelăciune bitcoini în valoare de 100.000 de euro sau criptomoneda Ripple. Foarte căutate sunt și lingourile de aur, antichitățile, bijuteriile, firmele sau caii. Dar „afacerea” se încheie abia după ce victima plătește un avans – adesea, chipurile, pentru a obține o poliță de asigurare la un notar pentru tranzacție sau pentru un alt schimb.
Centrul rip deal-urilor este Italia și, acolo, mai ales Milano, Roma și Veneția. Dar fac parte din rețea și state vecine precum Slovenia și Croația. În fieful inițierii rip deal-urilor, Italia, poliția a privit decenii la rând fără să facă mare lucru. Dar încet-încet lucrurile încep să se miște.
Cei doi „regi” ai grupărilor infracționale legate de rip deal-uri, arestați acum în Italia, ar fi amândoi membri ai grupului internațional al romilor. Membrii grupului înrudit al sinti sunt implicați mai rar în rip deal-uri, a confirmat pentru Netz-trends un procuror italian.
Membrii etniei rome sunt adesea poligloți din cauza trecutului lor de secole ca popor itinerant: mulți vorbesc, de exemplu, română, croată, italiană și germană, unii și albaneză, franceză, greacă sau ebraică. Acest lucru facilitează criminalitatea organizată transfrontalieră, deoarece mulți polițiști nu vorbesc mai multe limbi. Totuși, majoritatea romilor care trăiesc în Europa sunt cetățeni cât se poate de obișnuiți.
Despre anumite clanuri de romi ca grupuri de autori scria deja în 2003 BKA din Germania, în al său „Raport anual privind criminalitatea economică 2002” (pag. 158, 159; descărcați aici –
), următoarele:
„Autorii care acționează la nivel internațional, în majoritate aparținători ai etniilor sinti și romi originari din Italia sau Iugoslavia, dispun în mod regulat de experiență relevantă în acest domeniu infracțional. Din structura internă rezultă relații clare de subordonare și, față de alte grupuri, repartizări teritoriale recognoscibile.”
„Regele” rip deal-ului, Nenad Jovanovic, arestat la Milano
La 14 mai 2020, portalul italian de știri „fivedabliu.it” relata sub titlul: „Milano, a fost arestat regele escrocilor rip deal. În comoara ilegală se află diamante și tablouri de Rubens și Renoir” (în italiană: „Milano, arrestato il re dei truffatori. Il tesoro illegale comprende diamanti e dipinti di Rubens e Renoir”). În text se arată:
„Confiscare de bunuri de peste două milioane de euro de la regele escrocilor rip deal, efectuată de poliția din Milano. Milano – În urma unei anchete patrimoniale amănunțite, desfășurate de agenții Diviziei de combatere a criminalității (Divisione Anticrimine Milano), chestorul (questore, șeful poliției) din Milano a dispus o măsură antimafia împotriva lui Nenad Jovanovic (46 de ani) – infractor multirecidivist de origine croată, specializat în escrocherii de tip rip deal.”

Notă Netz-trends: la arestarea lui Jovanovic ar fi existat informații diferite despre cetățenia sa – pe de o parte se spunea că ar fi sârb. În altă parte însă ar fi fost găsit un pașaport diplomatic croat, posibil falsificat.
Din păcate, browserul tău nu poate afișa cadre încorporate: poți accesa pagina încorporată prin următorul link:
Megavila lui Jovanovic din Lombardia (regiune din nordul Italiei). Aici „regele” infracțional al rip deal-ului trăiește în lux și opulență din bani furați. Proprietatea ar fi fost confiscată împreună cu câteva apartamente și mașini. Pe ușa de la intrarea unuia dintre apartamentele sale, un polițist a lipit o foaie cu cuvintele „Imobil confiscat în temeiul Decretului legislativ 159/2011” (Immobile sottoposto a sequestro ai sensi del D.L. 159/2011; D.L. desemnează aici decretul legislativ italian nr. 159/2011, așa-numitul Cod antimafia).
Mai departe, în articolul de pe fivedabliu.it se arată: „«Rip deal»-ul este o tranzacție de schimb frauduloasă, în care escrocii, prin promisiunea unui schimb avantajos, profită pentru a stoarce sume mari de bani de la victimele lor. Termenul este o combinație a două cuvinte englezești, to rip (a smulge, a jefui) și deal (afacere).
Tocmai în acest tip de infracțiuni s-a remarcat abilitatea deosebită a lui Jovanovic, care s-a prezentat când drept negustor de artă înstărit, când drept mare dezvoltator imobiliar și chiar drept diplomat, reușind de fiecare dată să-și înșele victimele cu milioane de euro.
Cel mai recent episod a avut loc în decembrie 2019, când Jovanovic, dându-se drept un cumpărător bogat, a intrat în posesia, în holul unui hotel, a unui diamant mare în valoare de 3,1 milioane de euro, plătind cu numerar în bancnote de 200 de euro – evident false.”
Din păcate, browserul tău nu poate afișa cadre încorporate: poți accesa pagina încorporată prin următorul link:
Acest al doilea videoclip al poliției italiene arată un apartament secundar mai mic al lui Jovanovic, confiscat acum. Rip deal-ul lui Jovanovic din înregistrarea de la finalul videoclipului este o scenă dintr-un cunoscut hotel de lux din Milano.
Portalul italian de știri fivedabliu.it scrie în continuare: „De-a lungul anilor, Jovanovic a dus un trai foarte luxos, cu haine de designer, bijuterii și mașini mari, precum un Ferrari 360 Modena Spider [notă a redacției Netz-trends: prețul de nou este între 128.200 și 165.000 de euro] și un Audi A6 [notă a redacției Netz-trends: preț de nou de la 46.877 de euro]. Și-a procurat aceste mașini și pentru a fi credibil în falsa sa identitate de om de afaceri sau de colecționar de artă înstărit.
Confiscarea efectuată de Divisione Anticrimine della Polizia di Stato Milano (Divizia de combatere a criminalității a Poliției de Stat din Milano) depășește două milioane de euro și cuprinde un apartament mare în Trezzano sul Naviglio [comună din zona metropolitană Milano], un alt apartament în Sedriano [comună din zona metropolitană Milano], un Mercedes AMG [notă Netz-trends: preț de nou de la circa 115.430 de euro] și bijuterii cu diamante. Anchetatorii evaluează și soldul conturilor bancare ale escrocului.
Cariera sa infracțională a început în 2002, când a încheiat vânzarea-cumpărarea unui apartament în Austria în valoare de 500.000 de euro, dând ca avans 90.000 de euro în numerar – ulterior s-a constatat că bancnotele erau false; din 2007 a fost căutat de Interpol pentru escrocherii rip deal similare, comise sub pseudonimul Claudio Moro și în Germania și Elveția.
Un episod spectaculos a avut loc acum doi ani la Milano, când Jovanovic s-a dat drept rabin al comunității evreiești din Milano și a reușit să obțină două opere importante:
Rubens și Renoir furați de la comunitatea evreiască
„Sfânta Familie” de Peter Paul Rubens și „Fata pe pajiște” de Pierre-Auguste Renoir în valoare de 26 de milioane de euro. Îi făcuse pe vânzători să creadă că se află în sediul unui presupus consulat, apoi a lăsat tablourile într-o cameră și le-a făcut să dispară. Operele de artă au fost recuperate într-o tabără de nomazi (campo nomadi; numită și „Gipsy Italia”) din nordul Italiei.” [notă a redacției Netz-trends: în Italia, prin nomazi sunt desemnați de regulă sinti și romi; potrivit numeroaselor unități de poliție, sinti nu sunt de regulă implicați în rip deal-uri, ci aproape exclusiv romii].
Ziarul italian Corriere della Sera descria astfel, la 12 iunie 2018, furtul tablourilor lui Rubens și Renoir, în valoare de 26 de milioane de euro:
„Dar protagonistul absolut este el, autointitulatul «rabin diplomat» Samuel Abraham Lewy Graham, care se legitima cu un «pașaport israelian» [notă Netz-trends: presupus, dar perfect falsificat]. Pe numele său adevărat Nenad Jovanovic, 44 de ani, croat din Trezzano sul Naviglio, cu antecedente…, era considerat autorul material al furtului «Sfintei Familii», ulei pe lemn al flamandului Peter Paul Rubens, și al unei alte pânze de valoare imensă: «Fetele pe gazon», un tablou de Pierre-Auguste Renoir. Acum se află în închisoare din ordinul judecătoarei de instrucție Silvia Pansini, care i-a vizat și pe frații Rocco și Francesco C., de 52 și 49 de ani, de origine calabreză, și a dispus arestul la domiciliu pentru G.”
Ziarul sârb kurir.rs a mai precizat despre caz:
„Poliția a arestat cinci persoane, între care un croat. Este vorba de Nenad Jovanović (44 de ani), relatează Corriere della Sera. Jovanovic avea un pașaport israelian și se prezenta drept rabinul și diplomatul israelian Samuel Abraham Levi Graham și se presupune că a fost organizatorul întregii operațiuni. Locul faptei a fost un presupus «consulat onorific albanez» din Brianza (zonă din Lombardia), la aproximativ 45 de minute de mers cu mașina de Milano…
Vânzătorul a adus două tablouri închise în lăzi de lemn, iar cumpărătorii erau [chipurile] «rabinul Jovanovic și o altă persoană», explică poliția italiană. Aceștia i-au cerut vânzătorului să verifice dacă operele sunt originale. Apoi i-au făcut fotografii și «rabinul execută atunci o acțiune incredibilă, de care nici James Bond nu s-ar rușina».
Deschide ușa reședinței cu o telecomandă și aleargă spre camionul în care îl așteptau complicii. A sărit în vehicul și a dispărut sub ochii vânzătorului uluit [cu tablourile sale originale de 26 de milioane de euro]. Au încercat să-l prindă, dar fără succes.
Nenad Jovanovic și complicii săi au fost în cele din urmă arestați, dar poliția [inițial] nu a reușit încă să găsească tablourile furate.”

Sindicatul infracțional Jovanovic este activ și în Canada și a căzut în mâinile poliției în 2014
Și în Canada numele Jovanovic este cunoscut din 2014. Jurnalistul canadian Félix Séguin relata la 1 octombrie 2014 în Journal de Montréal (journaldemontreal.com) că Bosko Djordjevic și Sacha Jovanovic fuseseră arestați în cadrul unui rip deal imobiliar.
La fel pe tvanouvelles.ca, unde se văd din nou fotografii cu totul diferite ale lui Sacha Jovanovich publicate de portal. Și aici pare aproape că ar fi fotografiate două persoane diferite, ceea ce însă nu este cazul.

În text se arată: „Doi presupuși escroci implicați într-o fraudă imobiliară de tip rip deal au fost arestați în timp ce se pregăteau să jefuiască un antreprenor în parcarea unui centru comercial din Montréal... Sacha Jovanovich și Bosco Djordjevic, doi francezi de 35 de ani, au fost arestați luni seara în parcarea Galeries d’Anjou, la ieșirea dintr-un restaurant, de polițiști ai Sûreté du Québec (poliția provinciei Québec), inclusiv din echipa tactică... Potrivit informațiilor noastre, unul dintre cei doi inculpați se dădea drept un anume Alexandre Ackermann – un presupus om de afaceri european înstărit… ”
În plus, Journal de Montréal relatează:
„Biroul nostru de investigații a anunțat în mai [2014] sosirea în Québec a acestui nou tip de fraudă imobiliară. Intraserăm în contact cu trei antreprenori care spuseseră toți o poveste asemănătoare. Toți trei își scoseseră afacerea la vânzare pe site-uri specializate. Proprietarul unei exploatații agricole, care dorește să rămână anonim, a declarat că a pus la dispoziția unor persoane care se dădeau drept investitori o valiză cu 100.000 de dolari americani în numerar.
Potrivit căpitanului Richard Gauthier de la Divizia de criminalitate economică a SQ (Sûreté du Québec) aceste arestări ar trebui să transmită un mesaj populației. Ei au spus că au fost contactați de un bărbat care se prezintă drept Alexandre Ackermann. Bărbatul se descrie ca provenind dintr-o familie belgiană înstărită de origine israeliană dispusă să investească în Canada. Ackermann i-ar fi întâlnit în holurile marilor hoteluri din Montréal. Luni seara ar fi încercat, în cadrul unei tranzacții financiare, să schimbe cu un om de afaceri din Québec o valiză cu bancnote canadiene adevărate pe o valiză cu bancnote false.”
Sindicatul infracțional Jovanovic a furat în Spania și bijuteriile Evitei Perón, în valoare de zece milioane de euro
Clanul Jovanovic, în persoana lui Zoran Jovanovic, era implicat deja în urmă cu peste zece ani în furtul bijuteriilor politicienei argentiniene Evita Perón (Partidul Justițialist, peronist), în valoare de circa 10 milioane de euro. În urma unei înțelegeri cu procuratura, clanul a scos la iveală o parte din bijuterii și a primit în schimb o reducere a pedepsei. Se pare că acest lucru i-a reușit din nou clanului infracțional și în cazul tablourilor de 26 de milioane de euro. Posibil însă ca acum, prin furtul unui diamant de 3 milioane de euro, să fi întins coarda prea tare.
Dacă membri ai sindicatului infracțional Jovanovic sunt implicați și în rip deal-ul împotriva fondatorului Unister, Thomas Wagner, nu este clar până acum. Un apropiat al cazului ne-a spus însă: „Nu exclud asta.” Deocamdată lipsesc însă dovezile. Paralele există numeroase: și mafia rip deal care l-a jefuit pe Wagner pretindea că provine din Israel (negustor israelian de diamante și miliardar discret); în plus, a fost folosit și numele „Levy” (sau Lewy), ca în cazul furtului de artă de 26 de milioane. Mai multe în: „Rip deal – Când bijuterii ale Evitei Perón în valoare de 10 milioane de euro au ajuns în mâinile romilor și sinti” (articol în limba germană)
Vrei să știi de unde vine numele Jovanovic? Atunci uită-te pe site-ul namespedia.com, specializat în onomastică (studiul numelor), cu hărți mondiale și regionale. Numele Jovanovic apare cel mai des în Serbia (circa 4.000 de ori), urmată de SUA (circa 1.100 de ori), Croația (circa 1.050 de ori), Austria (circa 1.000), Franța (circa 600), Elveția (circa 450) și Germania (circa 400; în principal în landurile Bavaria, Baden-Württemberg și Renania de Nord-Westfalia). Se poate presupune că majoritatea celor cu numele Jovanovic care apar în rip deal-uri sunt cumva legați între ei.

Megavila și Mercedesul: comoara de un milion de euro a escrocului cu 22 de nume
Despre o altă arestare a unui „rege” al rip deal-ului din Milano a relatat jurnalistul italian Carmine Ranieri Guarino în septembrie 2019 pe milanotoday.it sub titlul „Megavila și Mercedesul: comoara de un milion de euro a escrocului cu 22 de nume”:
„Nu a depus niciodată în viața lui o declarație fiscală. El și familia sa practic nu au apărut niciodată în registrele fiscului, iar pentru statul italian sunt formal inexistenți. Din păcate însă, a apărut iar și iar în registrele Carabinieri (jandarmeria italiană) și ale poliției și, potrivit anchetatorilor, tocmai astfel și-ar fi construit averea și comoara.
Agenții Diviziei de combatere a criminalității din cadrul Questurei (chesturii, adică inspectoratului de poliție) din Milano („Divisione Anticrimine della Questura di Milano”), sub conducerea dr. Alessandra Simone au confiscat bunuri în valoare de peste un milion de euro de la Dzani Di Giammarco, un român de 38 de ani, născut în Germania și cu domiciliul în Trezzano sul Naviglio. El este „regele” rip deal-ului.
Povestea lui Dzani este cea a unui tâlhar și hoț înainte de a deveni escroc. Cariera sa infracțională, care cuprinde treisprezece arestări, a început de fapt cu un jaf comis când era încă minor și a continuat apoi cu o „specializare” în „rip deal”, tipul de fraudă care constă într-o operațiune de schimb frauduloasă, în care infractorul promite victimei un curs deosebit de avantajos și apoi îi strecoară bani falși.
Antreprenori spanioli păcăliți cu 610.000 de euro
Cu scenariul obișnuit, alcătuit din întâlniri în holurile celor mai bune hoteluri și călătorii la bordul unor mașini de lux, a reușit în 2010 să obțină 610.000 de euro de la doi antreprenori spanioli. În 2012 a făcut același lucru cu un alt cetățean spaniol, căruia – după ce a pretins că este interesat să cumpere o casă în Portugalia – i-a luat, la o întâlnire la un McDonald’s de pe Viale Certosa din Milano, 40.000 de euro prin obișnuita tehnică a schimbului de bani.
Cinci ani mai târziu a lovit din nou: aceeași falsă tranzacție de schimb, o altă victimă spaniolă și o pradă de 20.000 de euro. Nu doar rip deal. Cazierul lui Dzani este lung și plin de arestări: în 1994 pentru furt, în 1996 pentru un alt furt, în același an încă două arestări pentru furt din locuință, în anul următor pentru droguri, doi ani mai târziu pentru furt, în 2008 pentru opunere față de un funcționar public și distrugere, după o bătaie în fața unui club de noapte din Milano, unde se pare că își racola unele dintre victime.
Și din nou: în 2010 încătușat pentru un furt de calculatoare – în valoare de 63.000 de euro – de la o firmă din Trezzano sul Naviglio și în 2014 pentru furtul unor schiuri în valoare de 500 de euro dintr-un hotel din Cervinia (stațiune de schi din regiunea Valle d’Aosta, nordul Italiei). Apoi, la 24 decembrie 2018, una dintre cele mai cunoscute „lovituri” ale sale: marele furt – la care a participat întreaga sa familie – de la un manager Huawei, vecinul său.
Întreaga familie a participat
În acea seară, Dzani și soția sa, împreună cu doi fii și doi veri, jefuiseră apartamentul chinezului și duseseră totul în vila lor. Acolo agenții Diviziei de combatere a criminalității au strâns acum toate elementele despre bărbatul de 38 de ani, înregistrat de autoritățile de urmărire penală italiene cu 22 de nume false.
În ciuda numelor diferite folosite de-a lungul carierei – evident pentru a îngreuna anchetele –, polițiștii au reușit până acum să reconstituie perfect multe dintre infracțiunile comise de bărbat și să stabilească faptul că în ciuda situației sale patrimoniale oficiale, locuise ani de zile într-o megavilă cu șaptesprezece camere. Circula cu un Mercedes ultimul model și cu un Fiat 500 nou.”
Clanul Jovanovic este activ și la Berlin
Membri ai clanului Jovanovic sunt căutați la nivel internațional. Potrivit datacomm.ch, printre aceștia s-ar afla și Sinisa Jovanovic. Portalul scrie în acest sens: „Tânărul de 29 de ani Sinisa Jovanovic, care a folosit numele false «Pisani», «Lichten» și «Liechen»” ar fi căutat, și precizează:
„Escroci «rip deal» căutați cu fotografii: urmărirea așa-numiților escroci «rip deal». Prin publicarea fotografiilor a șase așa-numiți escroci «rip deal» care acționează la nivel internațional, Oficiul de Poliție Criminală al landului Berlin (Landeskriminalamt Berlin) îi caută pe bărbații vizați de mandate de arestare și caută totodată alte persoane păgubite și martori.
Cei căutați sunt suspectați că își caută victimele analizând, de exemplu, rubricile imobiliare din presa cotidiană, dar și reviste de specialitate – victime care oferă spre vânzare imobile, iahturi, vehicule de valoare, dar și bijuterii și opere de artă sau care caută finanțatori.
Prin intermediari se ia legătura cu cei care au publicat anunțul și se simulează un interes de cumpărare sau de investiție. Pe parcursul negocierilor se explică apoi, de exemplu…, că plata trebuie făcută în numerar. În acest context se justifică schimbul necesar al unei valute străine, iar viitoarei victime i se promite un comision pentru schimbul de bani.
Sub acest pretext, victima este determinată să vină cu sume mari de bani în alte orașe, adesea la Milano și Torino, în Italia, dar și în Franța sau Belgia. Acolo i se înmânează la „schimbul de bani” bani falși, adesea bancnote în franci elvețieni. În unele cazuri, victimelor le-a fost și jefuit numerarul pe care îl aveau asupra lor.
În total, din anul 2000, în Germania au devenit cunoscute, inclusiv tentativele de inițiere, circa 2.000 de fapte, în urma cărora a rezultat un prejudiciu de circa 65 de milioane de euro.
Întrucât se presupune că, din cauza „problematicii banilor negri”, multe persoane păgubite nu au depus plângere, se pornește de la o cifră neagră ridicată (cazuri nedeclarate).”
Notă Netz-trends: numărul de rip deal-uri doar în Germania, precum și valoarea prejudiciilor, sunt probabil considerabil mai mari decât cele menționate aici. Încă din 2003, Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA), pe baza unei statistici a Oficiului de Poliție Criminală al landului Bavaria (Bayerisches Landeskriminalamt) estima numărul de rip deal-uri la peste 800 pe an.
Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania – raport privind tipurile de rip deal și țările în care au loc, 2002
Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania (BKA) scria în acest sens în 2003: „La Oficiul de Poliție Criminală al landului Bavaria se ține de doi ani o colecție de cazuri cu circa 800 de cazuri inițiate și consumate. Prejudiciul total înregistrat la 250 de fapte consumate se ridică la circa 44 de milioane de euro. Dintre acestea, 196 au fost comise în străinătate. Remarcabilă este concentrarea în Italia, cu circa 51%. Ponderea cazurilor care ar fi fost comise în Germania este de circa 23%. O verificare punctuală a cazurilor cu locul faptei indicat în Germania a arătat că, în 50% dintre cazuri, unitățile care au înregistrat plângerea indicaseră în mod substitutiv Germania (domiciliul persoanei păgubite) ca loc al faptei. Locul real al faptei se afla în străinătate.
Pentru landurile Brandenburg, Bremen, Saarland și Saxonia-Anhalt nu sunt înregistrate fapte consumate în perioada analizată. În Bremen, Saarland și Brandenburg sunt cunoscute doar puține inițieri. Numărul inițierilor cunoscute diferă foarte mult de la land la land și, prin urmare, nu este foarte relevant.
În plus, se constată o mare dependență a acestor cifre de comportamentul de raportare al unităților de poliție. Numărul faptelor nedeclarate este probabil de câteva ori mai mare; trebuie să se pornească de la o cifră neagră mare. Persoanele păgubite vor adesea să înmulțească profitabil „bani negri”, consideră banii oricum pierduți, deoarece au dispărut în străinătate, și, în plus, le este rușine de propria ușurință și credulitate. Acest lucru influențează negativ disponibilitatea de a depune plângere. Țările în care au loc faptele sunt:
Italia: 50,7%
Germania: 22,9%
Luxemburg: 0,5%
Belgia: 3,9%
Franța: 10,7%
Spania: 2,4%
Țările de Jos: 8,8%
(Sursa: Raportul anual privind criminalitatea economică 2002, pag. 159, BKA Germania; Lipsesc: Elveția, Dubai.)
Și în segmentul „ambarcațiuni” s-a înregistrat o creștere puternică a inițierilor. În general: autorii contactează între timp vânzători de bunuri de valoare de tot felul:
Pietre prețioase/metale prețioase: 3%
Antichități: 1%
Autovehicule: 10%
Altele: 8%
Tranzacții imobiliare: 57%
Schimb valutar: 10%
Intermediere de credite: 9%
Ambarcațiuni: 2%
Marile proceduri cu măsuri de supraveghere a telecomunicațiilor (Telekommunikationsüberwachung, TKÜ) scot la iveală o mulțime de inițieri care altfel probabil nu ar intra în statistică. Contactul dintre autor și victimă s-a produs în principal prin vânzări imobiliare intenționate de victimă. Intermedierea de credite, operațiunile de schimb valutar și „noul venit”, vânzarea de autovehicule, se situează fiecare la 10%:
Nou: lipsesc bitcoinii, lingourile de aur și altele asemenea (sursa: Raportul anual privind criminalitatea economică 2002, BKA Germania, pag. 160).
Notă: acest text este o traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) a articolului original în limba germană de pe netz-trends.de. Versiunea originală germană este cea de referință.