Comentariu: filigrane IA de la 2 decembrie 2026 – UE cere ceva ce nu funcționează

Articolul 50 din Regulamentul UE privind IA: marcajele invizibile dispar la prima editare – responsabilitatea aparține redacțiilor, nu filigranelor

De la 2 decembrie 2026, și sistemele IA mai vechi din UE trebuie să își marcheze conținuturile într-un format lizibil automat. Sună a protecția consumatorului, dar este mai ales birocrație cu termen de expirare inclus.

În acea zi se încheie o perioadă de tranziție prevăzută de Regulamentul UE privind inteligența artificială (Regulamentul (UE) 2024/1689). Sunt vizați furnizorii, adică producătorii de generatoare de imagini, video și text ale căror sisteme se aflau deja pe piață înainte de 2 august 2026. Temeiul juridic este articolul 50 alineatul (2). Acesta cere ca un conținut generat artificial să poată fi detectat tehnic, de exemplu prin metadate sau filigrane digitale. În România, ca în toate statele membre, regulamentul se aplică direct.

Filigranul în text: puțin mai mult decât un tipar

Problema se vede cel mai clar la texte. Un filigran în limbaj este doar un tipar statistic: IA își alege cuvintele după o regulă ascunsă, pe care un program de verificare o recunoaște ulterior. Google folosește deja o astfel de metodă sub numele SynthID.

Cine mută, traduce sau scurtează o frază distruge acest tipar. Spre deosebire de fișierele de imagine, textul simplu nu are metadate. Regulamentul știe asta: cere marcarea doar „în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic”. O lege care își livrează singură excepția reglementează, în final, prea puțin.

Nici la imagini nu stăm mult mai bine

Metadatele dispar imediat ce o platformă micșorează o imagine sau cineva face o captură de ecran. Filigranele integrate în pixeli sunt mai rezistente, dar nici ele nu sunt la adăpost de o manipulare țintită. Cine vrea să răspândească dezinformare folosește modele aflate în afara regulilor UE sau elimină marcajul.

În iunie 2026, Comisia Europeană a prezentat un cod de bune practici voluntar privind marcarea conținutului generat de IA. Acesta mizează pe mai multe straturi de metadate și filigrane. Nici el nu oferă o soluție fiabilă pentru texte.

Pe cine afectează cu adevărat obligația

Marile companii americane integrează tehnologia fără efort. Micii furnizori europeni trebuie în schimb să investească bani, juriști și timp de dezvoltare care le lipsesc apoi în competiție. Astfel, o regulă menită să facă Europa mai suverană ajunge să-i întărească pe liderii de piață de peste ocean.

UE a recunoscut de mult că termenele nu pot fi respectate. Prin regulamentul omnibus privind IA, (UE) 2026/1744, a amânat termene-cheie ale regulamentului. Este o recunoaștere a faptului că s-a reglementat mai repede decât permite tehnologia.

Pentru redacții există o regulă rezonabilă

Pentru publicațiile jurnalistice contează mai mult o altă prevedere, aplicabilă încă de la 2 august 2026. Potrivit articolului 50 alineatul (4), textele realizate cu ajutorul IA despre chestiuni de interes public nu au nevoie de mențiune dacă un om le-a verificat conținutul și o persoană sau o companie poartă răspunderea editorială. Potrivit ghidurilor Comisiei Europene (în engleză), o simplă verificare ortografică nu este suficientă.

În schimb, imaginile IA înșelătoare cu persoane, locuri sau evenimente reale, așa-numitele deepfake-uri, trebuie marcate întotdeauna vizibil. Nu e nimic greșit în asta. Exact așa arată responsabilitatea: un om răspunde cu numele său pentru conținut. Pentru încălcarea obligațiilor de transparență, articolul 99 alineatul (4) din regulament prevede amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3 % din cifra de afaceri anuală la nivel mondial.

Concluzie: responsabilitate în locul obligațiilor tehnice

Împotriva înșelăciunii nu ajută un marcaj invizibil care dispare la prima editare. Ajută redacțiile care verifică, își fac publice sursele și răspund pentru ce publică. UE ar trebui să întărească această responsabilitate, în loc să împovăreze furnizorii europeni de IA cu obligații tehnice care își ratează scopul.

Susținătorii replică faptul că până și un marcaj imperfect face detectabilă masa de falsuri generate automat, pentru că platformele îl pot citi automat – mai ales înaintea alegerilor. Argumentul trebuie luat în serios. Dar nu justifică o obligație care, la texte, este aproape imposibil de îndeplinit tehnic.

Ce credeți: ajută filigranele împotriva falsurilor create cu IA sau obligația este mai ales birocrație? Scrieți-ne părerea dumneavoastră în comentarii.

Surse și dată

• Regulamentul (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind inteligența artificială), în special articolele 50 și 99
• Comisia Europeană: ghiduri privind obligațiile de transparență ale furnizorilor și implementatorilor anumitor sisteme de IA (în engleză)
• Regulamentul (UE) 2026/1744 de modificare a Regulamentului privind IA (omnibus IA)
• Google DeepMind: SynthID (în engleză)

Documentare și date valabile la 9 noiembrie 2026.

Notă de transparență: la documentarea, structurarea și redactarea acestui articol au fost folosite instrumente asistate de IA. Sursele utilizate sunt indicate în articol. Publicarea are loc numai după aprobarea editorială manuală. Traducere a originalului german publicat pe Tendințe în Rețea.