Filigrane pentru conținut generat de IA din 2 decembrie 2026: regula UE și cine va controla în România

Articolul 50 din Regulamentul UE privind IA: o marcare invizibilă care dispare la prima reformulare – iar România nu are încă un sistem de control și sancțiuni

Din 2 decembrie 2026, chiar și sistemele de IA mai vechi, deja prezente pe piața europeană, trebuie să își marcheze conținutul generat în mod lizibil pentru mașini. Sună a protecție a consumatorului, dar este mai ales birocrație cu termen de expirare inclus.

În acea zi se încheie o perioadă de tranziție prevăzută de Regulamentul UE privind IA (Regulamentul (UE) 2024/1689), aplicabil direct în România, fără o lege națională de transpunere. Sunt vizați furnizorii, adică producătorii de generatoare de imagini, video și text, ale căror sisteme erau deja pe piață înainte de 2 august 2026. Temeiul juridic este articolul 50 alineatul (2), care impune ca produsele generate de IA să fie detectabile tehnic, de exemplu prin metadate sau filigrane digitale. Ce prevede concret termenul explicăm în articolul nostru despre etichetarea conținutului IA.

Filigranele în texte: puțin mai mult decât un model statistic

Problema este cea mai clară la texte. Un filigran în limbaj nu este decât un model statistic: IA își alege cuvintele după o regulă ascunsă, pe care un program de verificare o recunoaște ulterior. Google folosește deja o metodă de acest fel sub numele SynthID.

Cine reformulează, traduce sau scurtează o propoziție distruge acest model. Spre deosebire de fișierele imagine, un text simplu nu conține metadate. Regulamentul recunoaște el însuși acest lucru: impune marcarea doar „în măsura în care este fezabilă din punct de vedere tehnic”. O normă care își include deja propria excepție ajunge, în final, să reglementeze foarte puțin.

Nici la imagini situația nu e mai bună

Metadatele dispar imediat ce o platformă redimensionează o imagine sau cineva face o captură de ecran. Filigranele integrate în pixeli sunt mai rezistente, dar nici ele nu sunt ferite de manipulare deliberată. Cine vrea să răspândească dezinformare folosește pur și simplu un model din afara regulilor UE sau elimină marcajul.

Comisia Europeană a prezentat în iunie 2026 un cod de conduită voluntar pentru etichetarea conținutului generat de IA, bazat pe mai multe straturi de metadate și filigrane. Nici acesta nu oferă o soluție fiabilă pentru texte.

Cine ar urma să controleze regula în România

Potrivit unui memorandum guvernamental, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este propusă drept autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact pentru Regulamentul privind IA, fără a fi însă desemnată explicit pentru articolul 50. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) ar urma să acopere sistemele de IA cu risc ridicat din domeniul financiar, iar Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pe cele legate de date biometrice, aplicarea legii și justiție.

Presa românească a confirmat pe larg termenul de 2 decembrie 2026 pentru marcarea tehnică a conținutului — la fel ca interdicțiile suplimentare din articolul 5 privind imaginile intime generate de IA, care intră în vigoare tot atunci —, dar a semnalat constant că România nu are încă un sistem funcțional de control și sancțiuni pentru aceste obligații. Până la adoptarea legislației naționale de implementare, rămâne neclar cine va sancționa efectiv nerespectarea obligației de marcare.

Pe cine lovește de fapt obligația

Marile grupuri americane integrează această tehnologie aproape fără efort. Furnizorii europeni mai mici, inclusiv startup-urile românești de IA, trebuie în schimb să aloce bani, consultanță juridică și timp de dezvoltare de care concurența internațională nu are nevoie. O normă menită să consolideze suveranitatea europeană ajunge astfel să întărească liderii de piață de peste ocean.

UE a recunoscut ea însăși că termenele nu erau realiste. Prin Regulamentul omnibus privind IA (UE) 2026/1744, a amânat mai multe termene esențiale ale Regulamentului privind IA — o recunoaștere implicită a faptului că reglementarea a avansat mai repede decât tehnologia.

O regulă rezonabilă pentru redacții

Pentru publicațiile online contează mai mult o altă prevedere, aplicabilă deja din 2 august 2026. Potrivit articolului 50 alineatul (4), textele asistate de IA pe teme de interes public nu necesită nicio mențiune dacă un om le-a verificat pe fond, iar o persoană sau o companie își asumă responsabilitatea editorială. O simplă corectură ortografică nu este suficientă, potrivit ghidului Comisiei Europene.

În schimb, imaginile generate de IA, înșelător de realiste, ale unor persoane, locuri sau evenimente reale, așa-numitele deepfake-uri, trebuie întotdeauna marcate vizibil. Nu există nimic greșit în această cerință: exact așa arată responsabilitatea. În cazul încălcării obligațiilor de transparență, articolul 99 alineatul (4) din regulament prevede amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală anuală.

Concluzie: responsabilitate, nu o obligație tehnică

O marcare invizibilă care dispare la prima editare nu ajută cu nimic împotriva înșelăciunii. Ceea ce ajută cu adevărat sunt redacțiile care verifică, își declară sursele și răspund pentru ce publică. UE ar trebui să întărească această responsabilitate, în loc să împovăreze furnizorii europeni de IA cu obligații tehnice care își ratează scopul.

Susținătorii obligației argumentează contrariul: chiar și o marcare imperfectă face detectabilă, la scară largă, masa de conținut fals generat automat, deoarece platformele o pot citi automat — mai ales înaintea alegerilor. Argumentul merită luat în serios. Totuși, el nu justifică o obligație aproape imposibil de aplicat la texte.

Surse și dată

• Regulamentul (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind IA), în special articolele 50 și 99
• Comisia Europeană: ghid privind obligațiile de transparență pentru furnizorii și utilizatorii anumitor sisteme de IA
• Regulamentul (UE) 2026/1744 de modificare a Regulamentului privind IA (omnibus IA)
• Google DeepMind: SynthID
• Capital.ro: Regulamentul european privind AI intră în aplicare din 2 august, ANCOM va coordona supravegherea în România
• SpotMedia: de la 2 august, regulile AI ale UE se aplică și în România, dar nu avem încă sistem de control și sancțiuni

Documentare și date actualizate la: 9 noiembrie 2026.

Notă de transparență: la documentarea, structurarea și redactarea acestui articol au fost folosite instrumente asistate de IA. Sursele utilizate sunt indicate în articol. Publicarea are loc numai după aprobarea editorială manuală. Ediție locală realizată pe baza unui articol de pe Tendințe în Rețea, documentată pentru România.