Este cea mai gravă tragedie a unui start-up din Germania, Austria sau Elveția, ba chiar din întreaga Europă. O poveste care sună atât de incredibil încât ar putea proveni din condeiul unui scenarist de la Hollywood – și totuși fiecare cuvânt este adevărat. Aflați aici totul despre sfârșitul amar al unui imperiu digital: Cum a putut să ia naștere, dintr-o modestă cameră de cămin din Leipzig (landul german Saxonia), una dintre cele mai puternice companii de internet din Europa? Și de ce a sfârșit fondatorul său genial, dar controversat, Thomas Wagner (†38), cu o valiză plină de bani falși și 1,5 milioane de euro în numerar adevărat, într-o epavă dintr-o pădure din Slovenia?
În recenzia noastră despre actuala serie-thriller în format podcast a MDR/ARD (MDR = Mitteldeutscher Rundfunk, radiodifuzorul public din Germania centrală; ARD = asociația radiodifuzorilor publici din Germania) »Ab in den Urlaub – Der Crash des Internet-Imperiums UNISTER« („Hai în vacanță – Prăbușirea imperiului de internet UNISTER”), privim în culisele unei ascensiuni fără precedent și ale unei căderi și mai adânci. Este cronica unui om care a fost celebrat drept „Zuckerbergul est-german”, care a refuzat oferte de cumpărare de aproape un miliard de euro și care, în final, a ajuns prins într-o plasă de metode mafiote, credite scadente de milioane de euro de la asigurătorul HanseMerkur din Hamburg și eșec tehnic.
Produsă de Studio Soma (Berlin) și Zimmer & Zirk (cooperativă jurnalistică din Leipzig) pentru MDR / ARD, gazda, moderatoarea și podcasterița Sophia Wetzke ne conduce printr-un labirint de lăcomie, geniu și luptă disperată pentru independență. Citiți acum întreaga poveste din spatele refrenului care a însoțit o generație întreagă – și a imperiului care s-a prăbușit spre moarte cu un apel „Mayday”.
Există un cântec care s-a întipărit în memoria colectivă la începutul anilor 2010. »Ab in den Urlaub« („Hai în vacanță”) – scris de creatorii de carnaval din Köln de la trupa Höhner, comandat de un start-up de internet din Leipzig pe care aproape nimeni nu-l cunoștea cu adevărat. Compania din spatele refrenului se numea UNISTER, intermedia în perioadele de vârf călătorii în valoare de aproape două miliarde de euro pe an, avea peste 1.800 de angajați și era considerată cea mai promițătoare companie germană de internet a generației sale. Astăzi nu mai există sub vechiul nume – dar portalurile trăiesc mai departe: Auto.de, Geld.de, Kredit.de, Ab-in-den-urlaub.de, Fluege.de, Preisvergleich.de și multe altele. Fondatorul său, Thomas Wagner, a murit în 2016, la doar 38 de ani, într-un accident aviatic în Slovenia – la o zi după ce căzuse, la Veneția, în capcana unei valize cu bani falși.
Cuprins:
Ascensiunea: legenda „din garaj” din Leipzig: De la camera de apartament comun la imperiul de miliarde: Cum a cucerit Thomas Wagner internetul german. Zuckerbergul est-german: Cu curaj, păr ciufulit și 4.000 de conturi Google până în vârf. GELD.de, Fluege.de & Co.: Cum și-a asigurat UNISTER cele mai bune adrese de pe internet.
Euforia: vedete, schiuri și marketing de milioane: Ballack, Calmund & Höhner: Vânătoarea agresivă a pieței de masă. Marketing de gherilă: De ce UNISTER a cumpărat chiar și o fabrică de schiuri, pentru a ocoli regulile federației de sărituri cu schiurile. Refrenul națiunii: Povestea din spatele jingle-ului »Ab in den Urlaub«.
Întorsătura: în vizorul justiției și fisuri interne: „Imperiul țepelor”? Când zonele gri devin fatale. Razie înainte de petrecerea de Crăciun: Ziua în care inspectorii fiscali au zguduit imperiul. Multimilionarul singuratic: De ce șeful a rămas, în ciuda bogăției, într-o cameră de apartament comun.
Finalul: Veneția, mafia și apelul Mayday: Rucsacul de 1,5 milioane de euro: Afacerea nefastă a lui Wagner cu fantoma »Levi Vass«. Valize pline de »FAXIMILE«: Cum a căzut starul internetului german în capcana unui „rip deal” (înșelătorie la schimbul de bani). Zborul morții din paradis: Ultimele minute ale avionului Piper N710CC deasupra Sloveniei.
Moștenirea: ce a rămas din imperiu: Fantomele portalurilor: De ce ab-in-den-urlaub.de trăiește mai departe și a fost revândut în 2025 în Polonia pentru 240 de milioane de euro, în timp ce fondatorul a murit. Thriller-ul insolvenței fără sfârșit: Moartea lentă a unui far al Leipzigului. Major Tom a plecat: Un necrolog pentru omul pentru care stagnarea însemna moarte.
Zuckerbergul est-german
Fotografia care îl arată pe Thomas Wagner tânăr ar putea proveni din Silicon Valley. Un tip cu aer cam palid, la început de 20 de ani, stă în fața unui monitor alb și masiv de PC, poartă un tricou bleumarin, are părul ridicat în țepi cu gel – stilul tipic de la cumpăna mileniilor. Zâmbește larg spre cameră. Fotografii asemănătoare există cu Jeff Bezos, cu un tânăr Elon Musk, cu Mark Zuckerberg în camera sa de cămin. Toate spun aceeași poveste: de la anonim la milionar al internetului, dacă muncești suficient de mult.
Wagner s-a născut în 1978 la Dessau (landul german Saxonia-Anhalt), într-un bloc din panouri prefabricate. Mama lui era profesoară, tatăl inginer. În 1996 a luat bacalaureatul (Abitur), a efectuat doi ani de serviciu militar în Bundeswehr (armata federală germană) și în 1999 s-a înscris la Leipzig la Administrarea afacerilor (Betriebswirtschaftslehre, BWL). Dar, în loc să stea la cursuri, s-a închis timp de un an, împreună cu un coleg, în camera sa de cămin. Ideea: o platformă pe care studenții să poată face schimb de literatură de specialitate scumpă și de lucrări de diplomă – cam ca portalul de schimb de muzică Napster, popular pe atunci. Doar că pentru materiale academice.
Au numit platforma »UNISTER« – o combinație între universitate și Napster. În 2002, site-ul a intrat online. Alături de el, de la început: colegul de studii Daniel Kirchhoff, precum și frații gemeni Christian și Oliver Schilling, cu care Wagner era prieten încă din anii de școală la Dessau, în Saxonia-Anhalt. Capitalul inițial de 38.500 de euro îl strânseseră singuri, parțial împrumutat de la membri ai familiei și de la prieteni.
»Erau extrem de enervanți. Dar nici eu nu înțelegeam mereu tot ce spuneau ei. Îmi amintesc că mă miram mereu că stăteau acolo, în sala de calculatoare, și deschideau tot felul de pagini colorate.«
Kathrin Wöhler, fostă angajată UNISTER și jurnalistă.
Kathrin Wöhler, născută în același an cu Thomas Wagner, provine tot din apropiere de Dessau, în Saxonia-Anhalt, și studia pe atunci jurnalism la Leipzig. Wagner a adus-o mai târziu în echipă pentru a pune pe picioare un newsletter. Ea își amintește de o comunitate mică și unită de tineri est-germani, care trăiseră căderea regimului comunist din RDG (die Wende) ca pe o împuternicire. »Chiar aveau curaj. Și, mai ales, nu aveau niciun chef să se încadreze undeva.« De la Wende trecuseră atunci abia ceva mai mult de zece ani. Tinerii est-germani aveau dintr-odată posibilități pe care părinții lor nu le avuseseră niciodată.
Leipzigul însuși se afla într-un moment de avânt. Cartiere din epoca Gründerzeit (sfârșitul secolului al XIX-lea), degradate ani la rând, erau renovate, mari companii se stabileau aici – BMW, Porsche, DHL. Hale de fabrică dezafectate deveneau cluburi și ateliere. Chiriile erau încă accesibile. »Existau locuințe, clădiri vechi proaspăt renovate – cu băi din marmură, nu e o glumă«, spune Wöhler.
II
Imperiul din camera de cămin
Deja după câteva luni, capitalul inițial era consumat. Rețeaua studențească aducea utilizatori, dar aproape deloc venituri. Pentru investitori, conceptul nu era atractiv – lumea tocmai văzuse cum se prăbușise primul val de companii de internet, »bula dotcom« se spărsese. Dar Wagner era flexibil. A observat că site-urile de comparare a asigurărilor erau în plină expansiune și a lansat cu echipa sa un portal financiar cu probabil cel mai bun nume de domeniu din toate timpurile: GELD.de (Geld = bani).
Apoi, observația decisivă: pe forumurile UNISTER, studenții discutau despre cum poți călători cu buget redus. Wagner a recunoscut oportunitatea. La doar un an de la înființare a intrat online site-ul care există și astăzi – chiar dacă de mult aparține altora. Platforma studențească a devenit site de rezervări de călătorii.
Ceea ce a urmat este una dintre cele mai remarcabile povești de creștere din economia germană de internet. În doar câțiva ani, UNISTER a construit cel puțin 40 de portaluri – mereu după același principiu: utilizatorul caută ceva, ajunge pe o pagină UNISTER, primește comparații de prețuri și poate rezerva direct. Domeniile erau alese cât mai generic posibil: fluege.de, auto.de, shopping.de, geld.de, kredit.de, versicherung.de, news.de, partnersuche.de, holiday.de, kurzmalweg.de. Simplu, direct, ușor de reținut.
UNISTER în cifre
În perioadele de vârf, UNISTER avea peste 2.100 de angajate și angajați.
Compania intermedia pachete de vacanță, zboruri și mașini de închiriat în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe an.
UNISTER ar fi cheltuit peste 100 de milioane de euro pe an pentru anunțuri publicitare pe Google.
La prima razie din 2012 au fost percheziționate 20 de sedii UNISTER din mai multe orașe.
Procesul penal s-a încheiat cu condamnări pentru fraudă în 87.000 de cazuri. Presupusul prejudiciu total pe care Parchetul (Staatsanwaltschaft) susține că l-ar fi calculat: 7,6 milioane de euro. O afirmație pe care avocații UNISTER au respins-o categoric de la început. Argumentul lor: orice agenție de turism „face downgrade la rezervări”.
Instrumentul central al succesului: Google. UNISTER cumpăra anunțuri fără limită, pentru ca propriile pagini să apară mereu primele în rezultatele căutărilor. Konstantin Korosides, din 2009 purtător de cuvânt al UNISTER, îl cunoștea pe Wagner încă dinainte de a începe acolo. Din colaborarea strânsă de-a lungul anilor s-a născut apoi o prietenie. El îl descrie pe Thomas Wagner astfel: »Am fost printre primii și am oferit mereu cel mai mult pentru spațiile publicitare Google. Așa că, firește, eram mereu în față, ca în Formula 1. Iar fraierii erau mereu în urma noastră.«
Colaborarea cu Google a fost inițial simbiotică. UNISTER plătea, Google afișa. Dar UNISTER exploata și zone gri: compania cumpăra numele de marcă ale concurenței drept cuvinte-cheie, astfel încât utilizatorii care căutau TUI ajungeau pe o pagină UNISTER. Și crea mii de conturi de publicitate Google, în loc să folosească doar unul, așa cum cereau regulile. »Cred că aveam vreo 4.000 de conturi Google«, își amintește Korosides.
În 2011 a venit avertismentul: o scrisoare de la sediul central Google amenința cu închiderea conturilor în patru săptămâni dacă UNISTER nu »joacă cinstit«. »Acum intrăm în insolvență« a fost prima reacție a lui Korosides. Strângând din dinți, UNISTER și-a adaptat comportamentul.
III
Vedete, cântece și stadioane
Din 2009, UNISTER a făcut marketing cât se poate de ofensiv. Imaginea de vârf era Michael Ballack – căpitanul echipei naționale a Germaniei, ecou al »basmului de vară« (Sommermärchen) de la Campionatul Mondial din 2006, vedetă pop a fotbalului german. De altfel, și el este est-german și aproape de aceeași vârstă cu Wagner. În spoturile TV, Ballack stă întins pe canapea cu laptopul și visează la următoarea vacanță. Alături, de pe panouri publicitare uriașe din toată Germania, strălucea sloganul: »Mallorca de la 99 de euro«.
Pentru site-ul-soră FLUEGE.de (Flüge = zboruri), UNISTER l-a angajat pe Reiner Calmund, excentricul fost manager de fotbal. MDR îl întâlnește pe Calmund la Leipzig, înaintea înregistrării talk-show-ului MDR Riverboat la hotelul Westin, în apartamentul său. »Thomas Wagner era fondatorul UNISTER. M-a abordat direct. Era nebun după fotbal și așa am început imediat să vorbim aceeași limbă«, spune Calmund. »Era o trupă tânără, o trupă sălbatică, plină de energie. Hungry. Și foarte creativă. Nu se mai pierdea vremea cu vorbe sau ezitări. Voiau să realizeze ceva.«
UNISTER a făcut reclamă și cu Sonja Zietlow și Dirk Bach, fețele omniprezente pe atunci ale emisiunii RTL Dschungelcamp (reality-show-ul din junglă al postului privat RTL). Și cu Jürgen Drews, »Regele Mallorcăi«. La săriturile cu schiurile a apărut brusc »FLUEGE.de« pe schiurile sportivilor – posibil pentru că UNISTER a cumpărat pe loc un producător de schiuri din landul german Turingia și și-a tipărit numele firmei pe ele. »Imaginați-vă: cumperi o firmă întreagă ca să ocolești interdicția de publicitate din sportul profesionist«, spune Korosides. Astăzi, pe toate schiurile vedetelor săriturilor cu schiurile apar tot felul de logouri publicitare. Asta a făcut-o posibilă îndrăzneala inițială a UNISTER din anul 2011. Compania a fost sprijinită de Dieter Thoma, legendă a ARD și a Turneului celor Patru Trambuline (Vierschanzentournee), în același timp consilier al diviziei de schi a UNISTER.
»Adesea nu poveștile complicate, ci cele simple sunt cele care ating exact coarda sensibilă. Ab in den Urlaub este visul suprem pentru toți oamenii cu o săptămână de lucru de 40 de ore.«
Hannes Schöner, basist și solist al trupei Höhner, creatorul jingle-ului UNISTER.
Un refren care s-a întipărit în memoria colectivă la începutul anilor 2010. Cine l-a auzit o dată nu mai scapă de el. Ce aproape nimeni nu știe: cântecul face parte dintr-o piesă completă – și a fost scris de una dintre cele mai cunoscute trupe germane. Hannes Schöner, timp de 30 de ani basist și solist al legendei carnavalului din Köln, trupa Höhner, povestește într-un studio de înregistrări din regiunea Eifel cum a venit comanda.
Un cunoscut (Otto Meckenstock) l-ar fi abordat: există o firmă în estul Germaniei care caută un cântec pentru portalul său de internet. »Și apoi ne-am așezat și ne-am gândit cum am putea face asta. De fapt, ei nu au impus absolut nimic. Voiau doar un cântec despre ›ab-in-den-Urlaub.de‹.« Astăzi, foarte puțini știu cine a scris refrenul. »În mod amuzant și frumos«, spune Schöner, este pentru prima dată când este întrebat despre asta.
IV
Șeful, fantoma
Thomas Wagner se prezenta pe atunci la târguri ca tânăr și la modă – păr ciufulit până la sprâncene, UNISTER ca alternativă la antreprenoriatul german rigid. Intern, mizează pe o comunitate unită: petreceri de vară la lac, petreceri de Crăciun legendare, tot ritualul de start-up. În fotografiile din acea perioadă se văd aproape numai tineri între 20 și 30 de ani, cărare într-o parte, sprâncene subțiri pensate, tricouri polo Abercrombie-&-Fitch.
Totuși, pentru cei mai mulți angajați ai săi, Wagner era o fantomă. Anton Zirk, astăzi coautor al podcastului MDR »Ab-in-den-Urlaub.de«, lucra în 2014, ca student, în departamentul de presă UNISTER, în aria lui Konstantin Korosides, pe atunci șeful de comunicare media al UNISTER Holding. »Nu aveai cum să treci pe lângă UNISTER, pentru că la avizierele universităților, pe forumuri și practic peste tot erau anunțuri de angajare de la UNISTER.« Cu Wagner însuși nu a intrat niciodată în contact. »Pentru noi, ca rotițe mici, era cumva și el ca o fantomă.«
Ce se percepea din exterior despre Wagner era izbitor de modest. »Când am început eu, în 2009, Thomas încă locuia în 2010 într-un apartament comun. Era multimilionar de mai multe ori și avea o cameră de 20 de metri pătrați într-un apartament comun«, își amintește Korosides. »Thomas avea un scaun portocaliu ieftin și nenorocit în birou. Doamne, avea deja 1.000 de angajați.« Un Porsche Boxster era singura concesie vizibilă făcută propriului succes. Niciun penthouse, nicio colecție de artă, niciun ceas Rolex – lucru care avea să fie confirmat ulterior în procedura de insolvență.
Antreprenorul în turism Hendrik Minkner, care de peste 30 de ani conduce o mică agenție de turism în nordul Leipzigului, a trăit anii UNISTER dintr-o altă perspectivă: ca pe o concurență pe care inițial nu a luat-o în serios. »Nu ți-ai fi imaginat că pe termen lung chiar va lua un asemenea avânt«, recunoaște el. El este unul dintre cei aproximativ 15.000 de operatori de agenții de turism de la mijlocul anilor 1990 – astăzi mai sunt în jur de 8.000. A fost UNISTER declanșatorul acestui declin? »UNISTER a fost o parte din toată această poveste, nu declanșatorul«, spune cercetătoarea în turism Claudia Brözel, profesoară de management al turismului durabil la Universitatea de Științe Aplicate Eberswalde (Hochschule Eberswalde).
V
Fisuri în fundație
Michael Hummel este jurist și a ajuns la UNISTER în 2010, printr-un anunț de angajare. »Prima perioadă a fost ca o beție. Pur și simplu fantastic.« Ca avocat în departamentul juridic – în perioadele de vârf erau doisprezece juriști – sarcina lui era să apere compania împotriva somațiilor (Abmahnungen) și a proceselor. »Un coleg spunea mereu că avem un departament juridic ca o companie din DAX (indicele bursier al celor mai mari companii germane). Dar asta era pentru că firma comitea încălcări ale legii atât de numeroase și de grave încât acest număr de juriști era necesar pentru a gestiona totul.«
Semnalele de alarmă au apărut devreme. În 2011, o parte a managementului s-a revoltat împotriva lui Thomas Wagner; au existat dispute masive privind direcția companiei. În septembrie 2011, revista economică WirtschaftsWoche titra: »Semnal de alarmă pentru șeful UNISTER, Wagner« – »Wagner se mișcă adesea, cu practicile sale de afaceri, în zona gri a legalității«. Cu puțin timp înainte, o instanță obligase UNISTER să afișeze clienților imediat prețurile finale, în loc să adauge costuri suplimentare abia pe parcursul rezervării. În plus, UNISTER a pierdut un proces privind o insignă »Opinie verificată a oaspeților« (Geprüfte Gästemeinung), care apărea pe site-urile de călătorii, deși evaluările nu fuseseră verificate deloc.
În iunie 2012, situația a escaladat. Revista COMPUTERBILD a dedicat UNISTER opt pagini sub titlul »Das Abzock-Imperium« („Imperiul țepelor”): minciuni despre reduceri, încălcări de mărci, trucuri publicitare perfide, capcane cu abonamente, taxe de serviciu ilegale. Pe site-ul de întâlniri al UNISTER, partnersuche.de, clienții ar fi fost determinați prin mesaje de flirt false să încheie abonamente. »Firește că ulterior am atacat masiv articolul pe cale juridică«, spune Hummel. »Totuși, în cea mai mare parte a rezistat.«
»Mentalitatea aceasta ›noi împotriva tuturor‹ – exista categoric în companie. Era puternic alimentată și de Thomas Wagner. El a însărcinat departamentul juridic să acționeze masiv împotriva acestor relatări. Și a fost uimitor cât de bine a funcționat.«
Michael Hummel, fost jurist UNISTER, astăzi activist pentru protecția consumatorilor. Săptămânal trebuia să-i trimită șefului de presă UNISTER, Korosides, un tabel meticulos în care apăreau publicațiile somate – ierarhizate după: relatări false șterse de bunăvoie sau: cazul trebuie dus în instanță printr-o ordonanță președințială (Einstweilige Verfügung). Pentru că numeroase publicații se întreceau, în masă, și cu relatări false despre UNISTER. „Încă o doză în plus” era deviza multora. UNISTER devenise de mult un subiect de hype mediatic.
E-mailuri interne aflate în posesia podcastului MDR conturează o imagine clară a stilului de conducere al lui Wagner. La avertismentele angajaților că anumite practici ar putea avea relevanță penală, el scria: »Vă rog să nu faceți lucrurile mai mari decât au fost, respectiv să nu mai alimentați temerile față de afirmații juridice. Cazuri similare, inclusiv cu răspundere personală, am de ani de zile, cumva zilnic, pe masă spre semnare și, spre surprinderea mea, sunt încă în libertate. Nimic nu se mănâncă atât de fierbinte cum se gătește.«
Într-un alt e-mail, despre afișarea prețurilor: »Aș prefera să formulez denumiri care să-l deruteze pe client.« Și: »Poate ar merita încercat să-i purtăm pe oameni prin trei, patru, cinci pași – și abia la final să le prezentăm taxa.«
VI
Inspectori fiscali, arest preventiv, cădere liberă
Pe 11 decembrie 2012, cu puțin înainte de petrecerea de Crăciun, Hummel stătea devreme la birou. »Deodată ușa s-a deschis brusc. A intrat un bărbat în geacă de piele, și-a ridicat legitimația și a spus: Steuerfahndung (poliția fiscală). Aceasta este o percheziție. Nimeni nu se atinge de calculator și nimeni nu telefonează.« În acea zi au fost percheziționate 20 de sedii UNISTER din mai multe orașe – printre care Dresda, Hamburg, Stralsund. Au fost luate chiar și conținuturile coșurilor de hârtii. Trei directori au fost arestați și plasați în arest preventiv. Printre ei, Thomas Wagner.
Anchetele au fost conduse de Parchetul General din Dresda (Generalstaatsanwaltschaft Dresden), sprijinit de INES – Unitatea Integrată de Anchetă a Saxoniei (Integrierte Ermittlungseinheit Sachsen), specializată în criminalitate economică și corupție, care acționase deja anterior împotriva portalului de filme kino.to. Declanșatorul a fost o sesizare anonimă care, potrivit procurorului de atunci din Dresda, Dr. Dirk Reuter, conținea »investigații foarte bine documentate« și »s-a exprimat, din punct de vedere juridic, foarte fundamentat cu privire la ce infracțiune ar fi putut fi eventual comisă acolo«. Astăzi, Reuter lucrează la Ministerul Justiției din Berlin.
Pentru unii manageri UNISTER, el este până astăzi o persona non grata. Nu puțini îi atribuie lui prăbușirea UNISTER: „Prin anchetele care nu se mai terminau, timp de ani de zile, și prin acuzațiile publice”, spune Korosides și astăzi. „S-a ajuns până acolo încât ne-au amenințat cu înghețarea conturilor companiei”. „În paralel, ne-au interceptat e-mailurile și corespondența, chiar și cu deputați din Bundestag (parlamentul federal german)” și ni le-au trimis înapoi cu o amenințare subtilă.
„Fără această procedură excesivă a procuraturii, Thomas ar mai trăi”, spune un alt manager UNISTER. Adică: indirect, toate acestea l-ar fi împins spre moarte.
Reuter, care lucrează astăzi la Ministerul Federal al Justiției din Berlin și care atunci a condus anchetele ca unul dintre cei doi procurori (al doilea este Andreas Günthel), explică într-o discuție cu podcastul MDR acuzațiile centrale. Prima: desfășurarea de activități de asigurare fără autorizație din partea autorităților. UNISTER oferise, prin portalurile sale de călătorii, produse suplimentare precum o »protecție la anulare« (Stornoschutz) și »FlexiFly« – produse care, în sens juridic, aveau caracter de asigurare, fără ca UNISTER să fi obținut autorizația necesară de la BaFin (Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară din Germania, Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht) sau să fi plătit impozitul pe asigurări. Potrivit Parchetului, UNISTER ar fi evitat astfel, chipurile, plata impozitului pe asigurări în valoare de 1,1 milioane de euro. O acuzație pe care UNISTER a respins-o de asemenea întotdeauna, cu argumentul: produsul nu fusese declarat deloc ca asigurare; acest lucru l-ar fi făcut ulterior Parchetul General al Saxoniei, pentru a putea construi din el acuzația de asigurare și arestul preventiv.
A doua, și aceasta este acuzația mai gravă: așa-numitul »Runterbuchen« (rezervarea „în jos”, la un preț mai mic). Un client rezervă un zbor de 250 de euro spre Mallorca. UNISTER, interpus ca intermediar, cumpără însă același zbor cu 180 de euro de la compania aeriană – și păstrează diferența de 70 de euro, fără a-l informa pe client. Totodată, UNISTER ar fi indus în eroare compania aeriană (de exemplu Lufthansa), prefăcându-se că clientul ar fi dispus să plătească doar 180 de euro. »Trebuie să fie clar că aceasta este o infracțiune«, spune Reuter. »Mint în ambele direcții și păstrez o parte din bani.«
Și la aceasta avocații UNISTER răspund până astăzi: asta face orice agenție de turism. O problemă, cu atât mai puțin una juridică, nu ar vedea în asta.
În total, în final, Parchetul General al Saxoniei a trimis în judecată 87.000 de cazuri ale acestei presupuse fraude informatice, cu un presupus prejudiciu total de, chipurile, 7,6 milioane de euro. La acestea s-ar adăuga venituri de, chipurile, 14 milioane de euro din activitatea de asigurare presupus neautorizată. Ceea ce podcastul nu menționează este rolul dubios al BAFIN, autoritatea federală de supraveghere financiară: aceasta acceptase o înțelegere cu Parchetul din Dresda de a nu comunica UNISTER nicio decizie privind faptul dacă FlexiFly este acum o asigurare sau un serviciu de modificare a rezervării. La UNISTER s-a gândit: atâta timp cât nu există o interdicție, îl lăsăm să funcționeze ca serviciu de modificare a rezervării.
Lista acuzațiilor este însă și mai lungă: presupusă evaziune la TVA, presupus abuz de încredere, presupusă deturnare a salariilor (reținerea contribuțiilor salariale), ba chiar suspiciune de corupție – o mare parte dintre acestea nu au mai fost incluse în rechizitoriu, pentru că s-ar fi concentrat asupra celor mai grave cazuri, se laudă Parchetul, care pare foarte dornic de acest proces public. Intern, Wagner le spune prietenilor că el consideră procedura procurorilor „psihopatică, foarte periculoasă”.
Wagner a fost eliberat pe cauțiune la scurt timp după razie. A trebuit să depună 500.000 de euro din bani privați, în numerar. Nu avea voie să folosească bani ai firmei pentru asta. Dar atâta numerar nu avea la îndemână imediat. Așa că l-a ajutat un prieten din Frankfurt.
Dar după această razie multe s-au schimbat. Compania și-a pierdut brusc bonitatea. Finanțatorii au devenit suspicioși. Chiar și obținerea unui cont curent obișnuit de firmă la o bancă a devenit dificilă, își amintește Dirk Rogl, care a venit la UNISTER în 2014 ca responsabil de comunicare în domeniul turism și a găsit o companie în criză. »Reputația s-a dus dintr-odată«, spune fostul redactor-șef adjunct al revistei de specialitate în turism FVW din Hamburg. În această perioadă, Korosides era în continuare Chief Communication Officer (director de comunicare) al UNISTER Holding, adică al societății-mamă a celor până la 50 de filiale UNISTER, cele mai multe societăți cu răspundere limitată (GmbH).
VII
Ruptura din interior
În 2015, directorul financiar Daniel Kirchhoff a părăsit compania în conflict. Kirchhoff nu fusese doar prezent de la început și, o vreme, în același birou cu Wagner, ci și director financiar. Wagner l-a acuzat public că ar fi deturnat fonduri. Kirchhoff, care contestă aceste acuzații până astăzi, indică un alt motiv pentru despărțire: UNISTER avea mai multe oferte de vânzare a diviziei profitabile de turism. Bertelsmann a oferit 635 de milioane de euro. Wagner a refuzat-o într-un e-mail ca fiind »foarte mică«. Un alt interesat ar fi oferit, potrivit unei relatări din presă, chiar 900 de milioane de euro. Și aici: refuz.
În schimb, Wagner voia să listeze o parte a companiei la bursă. »Apoi, cumva, s-a închis în sine«, spune Kirchhoff într-un documentar TV MDR/ARD din anul 2018. Pe urmele lui erau finanțatorii, concurența, clienții, Parchetul – iar intern făcea ravagii conflictul. Dirk Rogl își amintește că Wagner avea permanent zile de 16 ore, inclusiv în weekend. »Asta m-a impresionat. Dar, firește, este și o doză de muncă ce cu siguranță nu este benefică pe termen lung pentru o companie.«
Kathrin Wöhler, care construise portalul de știri news.de și devenise redactor-șefă, își ducea propria luptă. Pornită cu planuri mari – »Voiam să fim un nou Spiegel« (DER SPIEGEL, revista germană de știri) – a văzut cum portalul derivă tot mai mult spre tabloid. »Ultima mișcare a fost în direcția: în primul rând, reducerea radicală a redacției, în al doilea rând, orientarea puternică spre subiecte de tabloid. Clickbait clasic.« Când titlurile articolelor au mers în direcția »Când pieptul bărbaților crește brusc«, ea a tras concluzia. În 2011 a părăsit UNISTER. »Nu am mai spus niciodată că am lucrat pentru UNISTER.«
VIII
Veneția, bani falși și ultimul zbor
În 2016, în plină criză, Thomas Wagner primește o ofertă. Un credit de 15 milioane de euro. I l-ar acorda un bărbat care se prezintă drept comerciant israelian de diamante – își spune Levi Vass. Condiția: Wagner trebuie să plătească 1,5 milioane de euro drept garanție, în numerar. Contactul se realizează prin intermediul unui intermediar din landul german Renania de Nord-Westfalia: Wilfried Schwätter, un escroc dubios și josnic, un pungaș și infractor de cea mai gravă speță, care știe să se vândă bine și îi atrage pe oameni, în mod insistent și agresiv, în capcane pe care le prezintă drept soluție în criză.
Wagner este la început sceptic. Trimite doi angajați la Hanovra la o întâlnire, pentru a verifica totul. Aceștia se întorc cu o concluzie clară, după cum știe procurorul Reuter din anchete: »Ți-aș recomanda să nu te atingi de asta. Cred că am vorbit cu mafia.« Wagner acceptă totuși oferta. Retrage de la o bancă din Leipzig 1,5 milioane de euro în numerar și îi pune într-un rucsac.
Pe 13 iulie 2016, Thomas Wagner urcă într-un mic avion charter spre Veneția. La bord se află Oliver Schilling, unul dintre coasociații UNISTER, apoi intermediarul care a pus la cale afacerea și pilotul. La Veneția îl întâlnesc pe Levi Vass la hotelul Anthony Palace de pe Via Enrico Mattei. În restaurant semnează un contract de credit. Vass prezintă pașapoarte falsificate – la fel ca deja cu două săptămâni înainte în Slovenia, unde, în paralel, i-a păcălit pe alți cinci oameni de afaceri, printre care o arhitectă din Renania de Nord-Westfalia, și le-a sustras 450.000 de euro în numerar.
În parcarea hotelului din Veneția, Wagner îi predă presupusului Levy Vass cele 1,5 milioane de euro în numerar. În schimb primește o valiză cu bani – ca »prim avans« din credit. Restul urma să fie plătit la o bancă.
La Banco Populare di Vicenza, grupul UNISTER îl așteaptă pe Levi Vass. Acesta nu apare. Telefonul lui sună iar și iar, nu răspunde nimeni, iar la un moment dat este închis. După o oră și jumătate, Wagner deschide complet valiza și constată: aproape toate bancnotele sunt false. Pe ambele fețe scrie mare și îngroșat: »FAXIMILE«. Doar stratul de deasupra este format din bani adevărați. Ceea ce procurorul Reuter numește în criminalistică »Ripdeal«, respectiv Rip Deal: făptașul determină pe cineva să predea numerar și îi dă în schimb bani falși.
»Este extrem de interesant din punct de vedere psihologic cum funcționează asta. Sunt oameni disperați, care au dificultăți, cei care se lasă atrași în așa ceva.«
Dirk Reuter, procuror
În dimineața următoare, pe 14 iulie 2016, Wagner și însoțitorii săi urcă din nou în micul avion închiriat – un Piper 32, de aproape opt metri lungime, cu elice în bot. La ora 10:17, aeronava cu înmatricularea N710CC decolează de la Veneția. Ruta de zbor trece peste Slovenia, spre Germania. Vremea este rea, în ciuda verii.
Protocolul comunicațiilor radio ale zborului, aflat în posesia podcastului MDR, documentează ultimele minute: pilotul raportează probleme cu givrajul și cere schimbarea cursului pentru a ocoli furtuna. La ora 10:51, ultimul său mesaj radio: »Mayday, mayday.« La ora 10:52, avionul dispare de pe radar.
Jurnalista de televiziune Mathea Zug, de la postul de știri sloven, care locuiește în zonă, este trimisă la locul prăbușirii, într-o pădure de lângă localitatea Pretmeja din Valea Vipava. Ea vede două bucăți de epavă arse și coada avionului, care zace separat. În pădure, poliția locală găsește lângă epavă un obiect aproape intact: un rucsac albastru cu 10.000 de franci elvețieni.
Lupta asociaților – faliment sau redresare și teama că UNISTER ar putea ajunge în mâinile lui Steffen Göpel
Reuter explică descoperirea: »La un impact se creează o suprapresiune în aeronavă și de aceea zboară afară tot ce poate zbura afară.« Patru oameni mor: Thomas Wagner, Oliver Schilling, un alt presupus intermediar de credite dubios, asociat al escrocului Wilfried Schwätter, și pilotul. Patru zile mai târziu, UNISTER depune cererea de insolvență – la inițiativa familiei lui Thomas Wagner, care nu s-a încumetat să se apuce de construcția greu de cuprins a grupului. Forțele motrice din spatele familiei sunt fosta parteneră de viață a lui Wagner, Janka Lehner, care susține vehement falimentul, precum și coasociatul Christian Schilling, aflat și el într-un delir emoțional, deoarece fratele său geamăn murise în avion. Pentru a evita falimentul, Daniel Kirchhoff și fostul codirector general al UNISTER, Andreas Prokop, îl implică pe Konstantin Korosides în ziua de după moartea lui Wagner – acesta este rugat să facă totul pentru a împiedica drumul la instanța de faliment. El zboară de la Karlsruhe la Leipzig. Pe aeroportul din Leipzig are loc o consultare.
Se caută o soluție cu investitori. Dar părinții lui Wagner, Lehner și Schilling refuză și față de Korosides; este conjurat să nu se lase atras de partea lui Kirchhoff. Korosides și Lehner s-au întâlnit pentru o discuție de criză într-un apartament de pe Südplatz din Leipzig, pe care îl închiriase cândva Peter Zimmermann, fost purtător de cuvânt al guvernelor landurilor Turingia și Saxonia, care după razie primise un contract pe trei ani drept codirector general la UNISTER.
Furia lui Lehner și Schilling împotriva lui Daniel Kirchhoff nu mai cunoaște limite – i se atribuie indirect o parte din vina pentru dezastru, lucru pe care acesta îl neagă. Nicidecum nu s-ar dori, spun Lehner și Schilling față de Korosides, ca investitori nepoftiți să preia în final cârma UNISTER. Un nume care se aude atunci: magnatul imobiliar Steffen Göpel, cu care Kirchhoff era pe atunci prieten apropiat și bun cunoscut. Însă între Kirchhoff și Göpel, de o parte, și Wagner, de cealaltă parte, domnea în final războiul, relatează surse din interior.
Mai bine scufundare completă decât să-i lași eventual, în final, pe Göpel sau pe alți investitori legați de Kirchhoff să preia cârma – aceasta este starea de spirit la majoritatea asociaților supraviețuitori. În plus, timpul se scurge. Cum să găsești atât de repede o soluție? Lehner și Schilling se decid pentru avocatul Lucas Flöther din Halle ca administrator judiciar (Insolvenzverwalter). Ei resping chiar și o redresare în regim de autoadministrare (Sanierung in Eigenregie). Îl reactivează și pe Boris Raoul drept CEO, fostul șef al FTI din München, pe care Wagner îl dăduse afară cu câteva săptămâni înainte.
Încă din apartamentul sau fostul apartament al lui Zimmermann, în prezența Jankăi Lehner, Korosides îl sună atunci pe redactorul-șef al cotidianului Leipziger Volkszeitung (LVZ), Jan Emendörfer, și încearcă, cu glasul sugrumat de lacrimi, să-i explice întreaga amploare a dramei. A doua zi, LVZ apare cu un articol de prima pagină și o pagină specială – la fel ca alte sute de publicații, la nivel național și internațional.
IX
Lichidarea unui imperiu și revânzarea pentru 240 de milioane de euro în Polonia și China / redresare reușită
Lucas Flöther, unul dintre cei mai renumiți administratori judiciari din Germania – căruia i se încredințaseră anterior, printre altele, Air Berlin, lanțul de magazine discount Mac Geiz și marca de biciclete Mifa –, preia în vara lui 2016 sarcina uriașă UNISTER. El primește echipa podcastului MDR în cabinetul său de avocatură, o clădire veche și elegantă din Halle (landul german Saxonia-Anhalt), într-o sală mare de conferințe cu tavan înalt, parchet în model de spic și artă abstractă pe pereți.
Imaginea care li s-a arătat lui Flöther și colegilor săi la examinarea registrelor contabile îi era cunoscută – »puțin haotică, ca s-o spun cu prudență«. Structuri care nu crescuseră odată cu creșterea rapidă. Și un șef care în ultimele luni fusese sub o presiune imensă: »Pur și simplu a luat banii de acolo de unde erau bani în acel moment, ca să-i mulțumească pe creditorii care făceau cea mai mare presiune.«
Multe cunoștințe muriseră odată cu Wagner. »Multe lucruri, multe cunoștințe care erau pur și simplu în capul lui Thomas Wagner se pierduseră. Și acestea erau și multe dintre răspunsurile la întrebările mele – unde mereu mi se spunea doar: de fapt, asta o făcea mereu Thomas Wagner însuși.«
În 2017, foști manageri UNISTER au fost condamnați. Daniel Kirchhoff, în calitate de fost director financiar, la doi ani cu suspendare și o amendă – vinovat în trei capete de acuzare: printre altele, activități de asigurare neautorizate și pentru impozite. În plus, fostul șef al diviziei de zboruri a fost condamnat cu suspendare. Kirchhoff a declarat ulterior recurs (Revision) la Curtea Federală de Justiție (Bundesgerichtshof) și a fost achitat cel puțin parțial la capitolul asigurări. Procurorul Reuter este convins până astăzi: »Cu siguranță Thomas Wagner ar fi fost condamnat – și, cu siguranță, la o pedeapsă mult mai mare.« Prin aceasta, el vrea vădit să apere până astăzi modul de acțiune până la drastic al Parchetului din Saxonia.
Ce rămâne? La sfârșitul lui 2016, o societate de investiții cehă preia divizia de turism a UNISTER pentru doar aproximativ 80 de milioane de euro. Filiala UNISTER Travel24.com AG, împreună cu un hotel din Leipzig, este vândută pentru, chipurile, aproximativ 20 de milioane de euro – unui comerciant imobiliar din Leipzig. Astăzi, divizia de turism a UNISTER, mai ales Ab-in-den-Urlaub.de, aparține unui holding polonez, care a plătit pentru ea 240 de milioane de euro. Ceea ce arată: UNISTER nu a fost niciodată insolvabilă, ci un caz de redresare, devenit caz de redresare în timpul sau din cauza anchetelor de ani de zile ale Parchetului General al Saxoniei, care au făcut tot mai dificilă refinanțarea pe piața de capital. Criza devenise cotidiană. La început, în 2012, când Parchetul a făcut prima razie, grupul avea datorii totale de abia aproximativ 25 de milioane de euro. Întreaga creștere o realizase Wagner cu băieții lui prin forțe proprii. Capitalul de risc (venture capital) fusese mereu refuzat. „Astăzi, pe un Thomas Wagner l-ar fi îngropat în sute de milioane de euro sau chiar miliarde de capital de risc”, spune Korosides astăzi. „Dar nu mai există niciun Thomas Wagner în Germania”.
Marca ab-in-den-urlaub.de există încă, la fel fluege.de și news.de – toate sub alte acoperișuri, la alte companii. Procedura de insolvență continuă până astăzi.
X
Ce rămâne
Ceremonia de comemorare pentru Thomas Wagner și Oliver Schilling are loc la Kongresshalle am Zoo din Leipzig. Pe o scenă stau două fotografii mari, alături multe flori. Pe panglicile coroanelor, mesaje de condoleanțe de la parteneri – și de la concurenți. O panglică în auriu și alb poartă inscripția: »Cu profundă compasiune. Google.« Compania care odinioară chemase UNISTER la ordine printr-o scrisoare.
La final se cântă o melodie: »Space Oddity« de David Bowie – povestea lui Major Tom, astronautul care zboară în spațiu și pierde contactul cu Pământul. »Spune totul, nu?«, spune Korosides. »El era Major Tom. Și a zburat.«
Operatorul de agenție de turism Hendrik Minkner își continuă activitatea în mica sa agenție din nordul Leipzigului. Agenția de turism a fost »mereu dată drept moartă«, de mai multe ori, spune el, iar el se bucură că a rămas. »Noi creăm și concepem călătorii. Asta pur și simplu nu este filosofia mea, ci altceva.«
Michael Hummel, avocatul UNISTER, lucrează astăzi pentru Centrala de Protecție a Consumatorilor din Saxonia (Verbraucherzentrale Sachsen). »Compania m-a transformat într-un apărător al consumatorilor«, spune el. În baza de date a centralelor de protecție a consumatorilor s-ar găsi peste 200 de somații și proceduri împotriva grupului UNISTER.
Ce l-a motivat pe Thomas Wagner rămâne o întrebare deschisă. Luxul, se pare, nu. Nici bogăția personală. Korosides încearcă un răspuns: »Singurul lucru diabolic pe care poate i l-aș atribui era adrenalina și plăcerea atunci când ducea treaba la bun sfârșit. Când o ducea la bun sfârșit, deși fusese avertizat, deși alții nu reușiseră, deși financiar era o afacere riscantă. Atunci se bucura. Și râdea foarte mult.«
Administratorul judiciar Flöther atrage atenția asupra a ceea ce ar fi putut fi: »Aș îndrăzni să susțin teza că, dacă managementul UNISTER ar fi recunoscut mai devreme situația și ar fi tras mai devreme frâna de urgență, ar fi existat o șansă foarte bună de a se reorganiza printr-o procedură de redresare. Și vă puteți imagina ce ar fi realizat un Thomas Wagner cu această companie? Leipzigul ar fi avut, cu această companie, una dintre cele mai mari companii de internet din Europa.«
O ultimă frază dintr-un interviu scris cu Thomas Wagner din anul 2015 este cea care – tragic de ironic – rezumă povestea lui și întreaga lume a start-up-urilor: »Stagnarea echivalează cu o moarte lentă.«
Toate persoanele menționate în podcast
Thomas Wagner
Fondatorul și șeful UNISTER; născut în 1978 la Dessau; a murit pe 14 iulie 2016 în accidentul aviatic din Slovenia
Daniel Kirchhoff
Cofondator și, timp îndelungat, director financiar al UNISTER; îl cunoștea pe Wagner de la universitate; a plecat în 2015 în urma unui conflict; condamnat în 2017 la doi ani cu suspendare
Oliver Schilling
Cofondator și coasociat al UNISTER; fratele lui Christian Schilling; a fost la bordul zborului de la Veneția; a murit în prăbușirea din Slovenia
Christian Schilling
Cofondator al UNISTER; fratele lui Oliver Schilling; îl cunoștea pe Wagner din anii de școală de la Dessau
Sophia Wetzke
Autoare principală și gazdă a podcastului MDR »Ab in den Urlaub – Der Crash des Internet-Imperiums UNISTER«
Marc Zimmer
Documentare și coautor al podcastului (Zimmer & Zirk)
Anton Zirk
Documentare și coautor al podcastului; studia în 2014 jurnalism la Leipzig și a lucrat pentru scurt timp în departamentul de presă al UNISTER
Kathrin Wöhler
Angajată UNISTER din primii ani; a construit portalul de știri news.de și a devenit redactor-șefă; a părăsit UNISTER în 2011; astăzi jurnalistă și artistă independentă
Hendrik Minkner
Proprietarul agenției de turism Minkner din nordul Leipzigului; de peste 33 de ani în afaceri; a trăit ascensiunea portalurilor online de călătorii ca pe o concurență directă
Dr. Konstantin Korosides
Purtător de cuvânt al UNISTER din 2009, dar îl cunoștea pe Wagner încă de dinainte. Prin colaborarea de ani de zile cu Wagner a devenit și prieten apropiat; a părăsit compania în 2015; a pus public sub semnul întrebării cauza oficială a prăbușirii și nu exclude nici astăzi o crimă
Michael Hummel
Jurist în departamentul juridic al UNISTER în perioada 2010–2014; a avertizat în repetate rânduri, intern, cu privire la consecințele juridice; lucrează astăzi pentru Centrala de Protecție a Consumatorilor (Verbraucherzentrale)
Dirk Rogl
Responsabil de comunicare la UNISTER în perioada 2014–2016; critică proporționalitatea anchetelor autorităților; a inițiat în 2017 o petiție (eșuată)
Dr. Dirk Reuter
Procuror; a condus, ca unul dintre cei doi anchetatori, procesele penale împotriva UNISTER; a anchetat și după prăbușire; lucrează astăzi la Ministerul Federal al Justiției din Berlin
Lucas Flöther
Administrator judiciar; a preluat în vara lui 2016 lichidarea UNISTER; anterior i s-au încredințat, printre altele, Air Berlin, Mac Geiz și Mifa; cabinet de avocatură în Halle
Michael Ballack
Fotbalist profesionist; căpitanul echipei naționale a Germaniei; din 2009 imaginea publicitară a ab-in-den-urlaub.de; est-german, aproape de aceeași vârstă cu Wagner
Reiner Calmund
Fost manager de fotbal și personalitate media; imaginea publicitară a fluege.de; l-a întâlnit pe Wagner ca pe un »fondator pasionat de fotbal«
Sonja Zietlow
Moderatoare TV (RTL-Dschungelcamp); a făcut reclamă pentru o platformă UNISTER
Dirk Bach
Showman și moderator TV; a făcut reclamă pentru UNISTER împreună cu Sonja Zietlow
Jürgen Drews
Cântăreț de muzică Schlager (muzică populară ușoară germană); »Regele Mallorcăi«; a făcut reclamă pentru UNISTER
Hannes Schöner
Basist și solist al trupei de carnaval din Köln »die Höhner«; a scris împreună cu trupa celebrul jingle »Ab in den Urlaub«
Prof. Claudia Brözel
Profesoară de management al turismului durabil la Universitatea de Științe Aplicate Eberswalde; președinta Asociației pentru distribuția online de călătorii (Verband Internetreisevertrieb); a observat UNISTER de timpuriu, ca outsider al branșei
Mathea Zug
Jurnalistă de televiziune slovenă; a relatat pe 14 iulie 2016, printre primii, de la locul prăbușirii din Valea Vipava
Levi Vass (respectiv Levy Vass; toate nume false)
Pseudonimul presupusului escroc; s-a dat drept comerciant israelian de diamante; a executat »Ripdeal«-ul de la Veneția; până astăzi în libertate, în străinătate
Adrian Wöhler
Fost angajat UNISTER; numărul de angajat aproximativ 70; a trăit creșterea de la sub 100 la peste 1.800 de angajați
Cronologie
1978
Thomas Wagner se naște la Dessau (RDG – Republica Democrată Germană). Mama lui este profesoară, tatăl inginer.
1996
Wagner ia bacalaureatul. Urmează doi ani de serviciu militar în Bundeswehr.
1999
Începutul studiilor de Administrarea afacerilor (BWL) la Leipzig. Wagner și un coleg lucrează la o platformă studențească de schimb.
2002
Înființarea UNISTER GmbH. Capital inițial: 38.500 de euro de la membri ai familiei și prieteni. Site-ul UNISTER.de intră online.
2003
Lansarea geld.de și a primului portal de călătorii. Compania se reorientează spre comparații de prețuri și rezervări online.
2007
Kathrin Wöhler este sunată: Wagner vrea să construiască news.de. Lansarea portalului de știri.
2009
Michael Ballack devine imaginea publicitară a ab-in-den-urlaub.de. Konstantin Korosides începe ca purtător de cuvânt. Reiner Calmund preia publicitatea pentru fluege.de.
2010
Peste 1.800 de angajați. Volum de afaceri: călătorii în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Michael Hummel începe ca jurist. Anton Zirk lucrează cu jumătate de normă (Minijob) în departamentul de presă.
2011
Scrisoare de la Google: amenințare cu închiderea conturilor pentru încălcarea regulilor de utilizare. Revolta unei părți a managementului. Articol în WirtschaftsWoche despre zone juridice gri. Kathrin Wöhler părăsește UNISTER.
Iunie 2012
Computer Bild titrează »Das Abzock-Imperium« („Imperiul țepelor”) – opt pagini de acuzații. La Parchet ajunge o sesizare anonimă.
11 decembrie 2012
Prima razie mare: sunt percheziționate 20 de sedii UNISTER din mai multe orașe. Trei directori sunt plasați în arest preventiv, printre ei Thomas Wagner.
2013
O nouă percheziție amplă. Wagner este eliberat pe cauțiune și continuă să conducă compania.
2014
Dirk Rogl preia o parte din responsabilitatea pentru comunicarea diviziei UNISTER Travel. Korosides rămâne însă, până la plecarea sa, responsabil pentru comunicarea și relațiile cu presa ale întregului grup UNISTER Holding. Michael Hummel părăsește UNISTER și trece la Centrala de Protecție a Consumatorilor din Saxonia (Verbraucherzentrale Sachsen).
2015
Daniel Kirchhoff părăsește compania în urma unui conflict. Oferta Bertelsmann (635 mil. €) și o altă ofertă (se pare 900 mil. €) sunt refuzate de Wagner. Korosides părăsește UNISTER.
13 iulie 2016
Wagner și Oliver Schilling zboară la Veneția. Predarea a 1,5 mil. euro în numerar către »Levi Vass«. Valiza primită în schimb conține bani falși (»FAXIMILE«). Levi Vass dispare.
14 iulie 2016, ora 10:52
Avionul Piper N710CC dispare de pe radar deasupra Văii Vipava din Slovenia. Ultimul mesaj radio: »Mayday, mayday.« Thomas Wagner, Oliver Schilling, intermediarul și pilotul mor.
18 iulie 2016
UNISTER depune cererea de insolvență. Lucas Flöther este numit administrator judiciar.
Sfârșitul lui 2016
O societate de investiții cehă preia divizia de turism. Majoritatea angajaților își pot păstra locurile de muncă.
2017
Condamnarea lui Daniel Kirchhoff (2 ani cu suspendare) și a fostului șef al diviziei de zboruri. Petiția lui Dirk Rogl pentru o comisie parlamentară de anchetă eșuează (246 de semnături).
2020
Raportul final oficial al autorităților slovene: vremea rea a fost cauza prăbușirii. Niciun indiciu privind implicarea unor terți.
Echipa podcastului
Autoare & gazdă: Sophia Wetzke
Documentare & autori: Marc Zimmer și Anton Zirk
Consultanță dramaturgică: Christina Ebelt
Creative Producer & regie: Max Stern
Muzică: Jakob Hersch
Înregistrări de studio: Steffen Stark
Sound design & mixaj: Jakob Hersch și Ole Zender
Copertă: Helo Gorowski
Distribuție Studio Soma: Aysegül Öztekin
Distribuție MDR: Katja Arnold și Richard Gleitzmann
Distribuție tehnică MDR: Theresa Wünsch
Verificarea faptelor (fact-checking) MDR: Dörte Harnisch și Alexander Roth
Redacție MDR: Marvin Stantke
Conducerea redacției MDR: Olivia Gattermann
Conducerea producției MDR: Steffen Thier
Executive Producer: Max Stern pentru Studio Soma; Olivia Gattermann pentru MDR
O producție Studio Soma și Zimmer & Zirk, realizată la comanda Mitteldeutscher Rundfunk (MDR).
Text de context la podcastul MDR »Ab in den Urlaub – Der Crash des Internet-Imperiums UNISTER«
Toate declarațiile și faptele citate provin din podcastul în trei părți (episoadele 1–3), produs de Studio Soma și Zimmer & Zirk pentru MDR, autoare și gazdă: Sophia Wetzke. Articolul redă conținutul podcastului într-o formă rezumativă și analitică. Toate persoanele, citatele, datele și faptele menționate se referă în principal la investigațiile documentate în podcast. Notă de transparență: acest articol este traducerea în limba română a originalului german publicat pe netz-trends.de; traducerea din originalul german a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA).
